|
|
||
|
Vezi și:LUNGI,
LUNG,
ÎNTINDE,
PRELUNGI,
ALUNGI,
TRENA,
TOLĂNI,
FACE,
LUNGIRE,
KAKEMONO,
ZGÂI
... Mai multe din DEX...
(SE) LUNGI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) LUNGIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 910 pentru (SE) LUNGI. Alexei Mateevici - Vorbă lungă ... o bătrânică mititică cu fața îngrijorată și cu o straistă în spinare. Ea stă la gânduri. — Ei, acu pe cine? o întreabă dascălul, scărpinându-se leneș pe după ureche. - Mai iute gândește-te, săraco, că n-am când. Acuși am să citesc ceasurile. — Acuși, dragă... Ei, scrie... Pentru sănătatea ... — Stai... Pintilii a murit? — A murit, oftează bătrâna. — Dar de ce îmi zici să-l scriu pentru sănătate? se mânie dascălul, ștergându-l pe Pintilii și trecându-l în cealaltă hârtiuță. Ia măi ție! Tu spune cum se cade, dar nu te-ncâlci. Pe cine încă pentru odihnă? — Pentru odihnă? Acuși... Ei, scrie... Ion, Evdochia, iarăși Daria, Gheorghe, mai scrie-l... pe ... minte c-o scrisesem, da acu cine-o știe... n-o pot găsi nicidecum... Iat-o! îi scrisă pentru odihnă. — Pe Evdochia pentru odihnă? se miră bătrâna. Nici un an nu-i de când s-a măritat, dar tu de-acu-i chemi moartea! Însuți, dragă, te-ncurci ... cu rugăciune, dar dacă-i avea-n inimă răutate, asta-i bucuria dracului. Asta dracul te tot joacă și-ncâlcește. — Stai, n-amesteca... Dascălul se ... ... o bătrânică mititică cu fața îngrijorată și cu o straistă în spinare. Ea stă la gânduri. — Ei, acu pe cine? o întreabă dascălul, scărpinându-se leneș pe după ureche. - Mai iute gândește-te, săraco, că n-am când. Acuși am să citesc ceasurile. — Acuși, dragă... Ei, scrie... Pentru sănătatea ... — Stai... Pintilii a murit? — A murit, oftează bătrâna. — Dar de ce îmi zici să-l scriu pentru sănătate? se mânie dascălul, ștergându-l pe Pintilii și trecându-l în cealaltă hârtiuță. Ia măi ție! Tu spune cum se cade, dar nu te-ncâlci. Pe cine încă pentru odihnă? — Pentru odihnă? Acuși... Ei, scrie... Ion, Evdochia, iarăși Daria, Gheorghe, mai scrie-l... pe ... minte c-o scrisesem, da acu cine-o știe... n-o pot găsi nicidecum... Iat-o! îi scrisă pentru odihnă. — Pe Evdochia pentru odihnă? se miră bătrâna. Nici un an nu-i de când s-a măritat, dar tu de-acu-i chemi moartea! Însuți, dragă, te-ncurci ... cu rugăciune, dar dacă-i avea-n inimă răutate, asta-i bucuria dracului. Asta dracul te tot joacă și-ncâlcește. — Stai, n-amesteca... Dascălul se ... Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă ... Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă Istoria se repetă de Ion Luca Caragiale 1897 Alegerea parțială de la Ploești m-a reîntinerit. Între altele, mi-a făcut deosebită plăcere ... Tache Pandrav, prim-redactor la Românul , scrie un articol, fulgerând pe ciocoi, cari sugrumaseră atât timp voința alegătorilor, și cântând era de libertate electorală ce se inaugurează cu venirea patrioților la putere. Pandrav se bucura de multă popularitate printre populația rurală din Prahova, unde fusese multă vreme funcționar cinstit și amabil cu publicul. Cum scrie articolul, se duce la "fundatorele și directorele" Românului , C. A. Rosetti, și-i zice: - Domnule Rosetti, eu îmi pui candidatura în Prahova la al patrulea ... cei doi vechi camarazi își dau drumul celui mai călduros entuziasm, zugrăvindu-și pe întrecute perspectiva fericirii poporului sub noua eră de libertăți publice ce se deschide. După ce plătesc dejunul, Pandrav se scoală și zice: - Acuma, Stane, neică, la lucru!... Am trăsură... când plecăm? - Unde? întreabă Stan. - În județ... să lucrăm. - Ce să lucrăm? - Colegiul... Trebuie să ... bufnit de râs: - Moderații! gogomanii! hahaha! auzi, moderații! Și apoi foarte serios: - Moderații, musiu Tache, sunt gogomani, dar nu până-ntr-atâta ca dumneata, să ... Ștefan Octavian Iosif - Se-ntorc iar zilele noroase ... Ştefan Octavian Iosif - Se-ntorc iar zilele noroase Se-ntorc iar zilele noroase... de Ștefan Octavian Iosif Se-ntorc iar zilele noroase, Cu negurile somnoroase, Și-amurgurile timpurii — Vin diminețile urâte Și nopțile posomorâte Și lungi, și negre, și pustii... Copacii, despuiați ... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F ... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă şi cum se face%3F Ce este o epigramă și cum se face? de Cincinat Pavelescu Țiu de la început să-mi exprim gratitudinea cea mai caldă scumpului nostru președinte care, reluând firul vechilor șezători ale Societății ... cum prietenul meu Rebreanu, cu tot tactul și aleasa lui curtoazie, nu s-a gândit că poate fi o scădere pentru cineva care se crezuse o viață întreagă numai poet liric, să se vadă trecut deodată, fie și în primul rând al scriitorilor umoriști și satirici? O singură mângâiere mă mai liniștește: amintirea unei reflecții a marelui ... origine, cum o indică și etimologia (epi-grafi: a scrie pe ceva), decât o inscripție, mai întâi în proză, apoi în versuri, care se grava pe monumente sau morminte pentru slăvirea unui erou. Anticii, puțin severi asupra distincțiunii genurilor literare, se obișnuiseră să înțeleagă sub denumirea de epigramă orice poezie fugitiv scrisă, fie în hexametri alternând cu pentametrul, fie în metru iambic și trohaic, impropriu pentru ... arta lirei grecești. Dar sub domnia lui Claudiu, a lui Neron și a lui Domițian, o provincie din Occident părea că se ... Ștefan Petică - IX (Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare) ... Ştefan Petică - IX (Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare) Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare de Ștefan Petică Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare Cu geamăt lung și jalnic de suflet chinuit, Și umbra fu ca plumbul în turnul urgisit, Iar corbii s-adunară, strigând în depărtare. Ha, corbii s-adunară strigând ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Poveste (Delavrancea) ... la sfârșitul părului când își pieptăna fata ș-apoi... or ține-o zilele să vadă un nepot și o nepoată, frumoși ca domnița ei? De se întâlneau, ea cu el, fiecare cu focul lui, se înțelegeau din ochi, deși abia se mai vedeau, și cu glas uscat se luau iute la harță, parc-ar fi fost necăjiți unul pe altul. — Ei, ce mai ai și astăzi? — Măria-ta ce ai? â ... cântăreț, care-i zâmbea și-i făcea semn să se apropie. La șoldul stâng purta paloș lat, în mâna dreaptă ținea o chitară cu gât lung și ochii-i scânteiau ca doi cărbuni aprinși. Domnița dădu să țipe și nu putu. Sări în picioare, vroi să fugă, da', ca și cum ... brațele și, voind, fără să vrea, ca să-l strângă în brațe, mâinile îi trecură prin el, apoi simți un sărutat sub bărbie și, uitându-se înainte, văzu pe cântăreț ca o umbră, o umbră șchioapă care se ducea cântând. — Tim, tam, tam, tim, tam, tam... Făt-Frumos este șchiop... și nimeni nu leagănă mai bine ca el, și nimeni nu mângâie ... Tim, tam, tam... umbra s-a topit, adormi și rămâi dășteaptă, fată cu plete de aur... Domnița, dreaptă și nemișcată ca o făclie, ... Duiliu Zamfirescu - Levante și Kalavryta la Missolonghi ... stau s-adoarmă printre flori; Iar pe grecele frumoase când râzând el le îmbie Să privească cum în unde moare-o rază aurie Ce voios se furișează printre lungi gene de nori; Ele vin la țărmul mării, cum albinele ușoare Vin din stupi să se îmbete pe un sân deschis de floare. Vin să vadă jocul apei, să asculte plânsul mării. Să aspire adierea răcoroasă, dulce-a serii ... masă mare de porfir egipțian. Pe sub negrele arcade, mii de candele ușoare Imitând floarea de nufăr, dau lumini scânteietoare, Ale căror slabe raze lin se pierd în neagra noapte, Cum se pierd în depărtare, năbușite, tainici șoapte, Prinsă-n două mari inele de argint, o fină plasă, Peste care stau întinse draperii lungi de mătasă, Poartă ... câți englezi n-a-nveselit, Câte suflete răcite soarele-i n-a încălzit!... Iată barca... Iat-o vine. Lanțul ei lin se anină După gâtul unui tigru; marmură sculptată, fină; Iar din luntrea cea grăbită sprinten sare chiar Levante De la Zante. El tăcut se furișează printre sălile pierdute Întrebând lampele stinse, vorbind zidurilor mute, Cercetând ușă cu ușă și la orișice mișcare Simțind inima-i cum bate, sufletul cum ... ... răsărită din visările pustiei, Din năsipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un gând al mării sfinte, reflectat de cerul cald Ș-aruncat în depărtare... Colo se ridic trufașe Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele epopeea unui scald. Se-nserează... Nilul doarme și ies stelele din strungă, Luna-n mare își aruncă chipul și prin nori le-alungă. Cine-a deschis piramida ... tot trecutul. - I se rumpe A lui suflet când privește peste-a vremurilor vad. În zadar guvernă regii lumea cu înțelepciune. Se-nmulțesc semnele rele, se-mpuțin faptele bune; În zădar caut-al vieții înțeles nedezlegat. Iese-n noapte... ș-a lui umbră lungă-ntins se desfășoară... Pe-ale Nilului lungi valuri. - Astfel pe-unde de popoară Umbra gândurilor regii se aruncă-ntunecat... Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde, Ale trestiilor sunet ce sub luna ce pătrunde Par a fi snopuri gigantici de ... antic; Ș-atunci sufletul visează toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche, Din a valurilor sfadă prorociri se aridic. Ș-atunci Memphis ... pe d-asupra-i cum trec necontenit Nori lungi și vulturi ageri în zbor neobosit, Și mintea lui furată de-a cerului mișcare Se pierde-n aiurire plutind sub bolta mare, Se duce prin lumină săltând din nor în nor, Se prinde de aripa ce zboară mai ușor, Iar noaptea rătăcește afund din stele-n stele, Cătând să-și vază visul cu ochii printre ele. Ce ... Răgând, mișcând din coarne, plecându-și fruntea largă, Cercând pe cal din fugă să-l prindă și să-l spargă. Briar zări copila!... Viu fulger se izbi Zvârlind în bivol ghioaga menită de-a-l zdrobi. Se puse drept în cale-i, se prinse de-a lui coarne Și-i frânse coarda-n luptă, sucind-o să-l răstoarne, Iar bivolul rămase pe iarbă neclintit... Atunci ... treacă din viață-n viață nouă? Dar iarba îi răspunde pe câmp îngălbinind, Izvorul viu și rece prin iarbă șerpuind, Și vulturul sub ceruri nălțându-se-n rotire, Și vântul, val de aer, trecând în vâjâire. Toți sunt în nepăsare, toți iute-l părăsesc, Chiar bivolii dumesnici de el se răzlețesc, Și numai, numai ghioaga din tufele uscate ... Mihai Eminescu - Legenda cântărețului ... Eminescu De mult, de mult a fost un Împărat în țara depărtată a Indiei și avea o fată frumoasă cum nu se mai povestește, bălaie ca o lacrimă a soarelui, dacă soarele a plâns vodată. În nopți cu lună, când se primbla prin întune[coa]sele dumbrăvi de laur ale castelului răsărit din rădăcini de stânci, ea auzea un glas frumos, parcă de privighetoare, totuși era ... de oliv și laur, suspenda luna ca o pavăză de aur, el sta-ngenuncheat la picioarele ei și, [cu] capul culcat în poalele-i albe, se uita lung și-ntunecat c-o privire de profet în întunecimea cea blândă și albastră a ochilor ei mari. Cu mâinile ei dulci ea-i ... ― Ce frumoasă frunte ai tu, coroana lumii s-ar mândri să șadă pe ea. ― Ai dori-o tu? zise el și ochii lui se deschideau mari, ca doi luceferi. El se sculă și o privi. Numai Împăratul Saharei, leul, privește astfel, o dată în viața lui, când iubește. O strânse-n brațe și se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) LUNGIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 215 pentru (SE) LUNGI. ... LUNGÍ , lungesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A ( se ) face mai lung ; a ( se ) întinde . 2. Refl . ( Fam . ) A se întinde pe ceva ; a se culca . 3. Tranz . A subția , a dilua ( o mâncare , o băutură ) pentru a mari cantitatea . 4. Tranz . și refl ... LUNG , - Ă , lungi , adj . , adv . , s . n . I. Adj . 1. Care are o lungime mare , ale cărui capete sunt depărtate unul de altul . 2. De statură ... ... o direcție oarecare ) . 4. Refl . A - și destinde corpul , membrele ( din cauza oboselii , a plictiselii etc . ) . 5. Refl . A se culca , a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi . 6. Tranz . A înmâna , a da . 7. Tranz . A îndrepta , a ... desface , a desfășura pe toată suprafața , lungimea etc . un obiect strâns , împăturit . 2. Refl . A ocupa un spațiu ( întins ) ; a se extinde . 3. Tranz . Fig . A mări , a spori o putere , o stăpânire . 4. Refl . A se ... PRELUNGÍ , prelungesc , vb . IV . 1. Tranz . A face mai lung ; a lungi . 2. Tranz . și refl . A face să dureze sau a dura mai mult ; a ( se ... ... ALUNGÍ , alungesc , vb . IV . 1. Refl . A se mări în lungime , a se lungi , a se întinde ( subțiindu - se ... TRENÁ , pers . 3 trenează , vb . I. Intranz . ( Livr . ) 1. ( Despre acțiuni ) a se desfășura cu încetineală ; a se tărăgăna , a se ... TOLĂNÍ , tolănesc , vb . IV . Refl . ( Despre ființe ) A se lungi într - o poziție comodă ( pentru a se ... ochi = a ) ( despre puii unor animale ) a putea deschide ochii ( la câteva zile după naștere ) ; b ) ( fam . , despre oameni ) a se trezi , a se scula din somn . A face burtă ( sau ) pântece = a se îngrășa . A face genunchi = ( despre pantaloni ) a se deforma ( de multă purtare ) în dreptul genunchilor . III. 1. A întocmi , a potrivi lucrurile astfel ca să . . . ; a da ... face pentru . . . = a ) nu e potrivit , nu corespunde pentru . . . ; b ) nu e de prestigiul cuiva , nu cadrează cu . . . III. 1. A se îndrepta , a merge , a porni ( către sau spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A ... a spune . Am să te cert , făcea el . C. Refl . I. 1. ( despre zi , noapte , întuneric etc . ) A se produce , a se ivi , a se lăsa . 2. ( despre drumuri , văi etc . ) A se desfășura , a se ... ... LUNGÍRE , lungiri , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ... în culori de apă sau în tuș de China , pe rulouri lungi de formă dreptunghiulară , de mătase , de pai de orez sau de hârtie , care se atârnă în lung ... ZGÂÍ , zgâiesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A deschide tare , a căsca , a holba ochii ; a se uita cu insistență , a privi lung , a se uita cu ochii mari . 2. Refl . A se strâmba , a se schimonosi , a se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||